La comunità romena di Viterbo si incontra e si racconta attraverso storie quotidiane, punti di vista, fatti di cronaca, appuntamenti e novità, per non dimenticare le radici e per vivere meglio la distanza da casa.
Informazioni utili per i romeni che vivono a Viterbo e per tutti i viterbesi e gli stranieri della Provincia, per conoscere le opportunità che la realtà circostante offre e sentirsi partecipi alla vita della città.

Bun gasit pe site!

Benvenuto!

lunedì 17 settembre 2007

1,1 milioane de români au ales, în 2006, cursele low-cost, iar pentru 2007 se estimează o dublare a pieţei

Secretul companiilor cu preţ redus
Fără business class şi catering, călătoria cu avionul, mai ieftină cu 57%
de Lucian HAINĂROŞIE 17 SEPTEMBRIE 2007

Fără business class şi catering, călătoria cu avionul, mai ieftină cu 57%
Fie că merg în străinătate pentru afaceri, la muncă sau în vacanţă, tot mai mulţi români preferă companiile low-cost, unde biletele sunt mult mai ieftine decât la operatorii tradiţionali. Deşi practică tarife dintre cele mai mici, companiile în cauză înregistrează de la an la an profituri uriaşe. Secretul stă, spun chiar reprezentanţii acestor firme, în modul în care sunt dimensionate cheltuielile. Se fac reduceri semnificative la aproape orice, astfel că, atunci când se trage linie, afacerea este considerată profitabilă.
Una dintre cele mai importante reduceri, în jur de zece procente din preţul biletului, se înregistrează la costurile aferente staţionării pe aeroport. Primul zbor se efectuează de pe aeroportul ce deserveşte şi ca bază operaţională, în timp ce pe cel de-al doilea aeroport aeronavele aşteaptă doar debarcarea pasagerilor şi îmbarcarea celor pentru cursa retur. Cu excepţia nopţii, durata medie de timp între cele două schimburi de pasageri este, spre exemplu, de 45 minute la Blue Air, cel mai mare operator low-cost autohton. Wizz Air susţine că timpul de staţionare al unei aeronave între două zboruri este de 30 de minute, identic cu cel programat de operatorul britanic easyJet.

Cu cât perioada de staţionare este mai scurtă cu atât numărul de curse este mult mai mare. Aceasta înseamnă un grad superior al utilizării aeronavelor care duce la reducerea costurilor specifice cu 3% şi cheltuieli mai mici cu echipajul care este antrenat în mai multe zboruri pe durata unei ture. Diminuarea costurilor este obţinută şi prin reducerea numărului de membri ai echipajului, fiind nevoie doar de doi piloţi şi, în funcţie de câţi pasageri sunt pe respectiva cursă, de 4-5 însoţitoare de bord.
Totodată, acestora li se atribuie roluri multiple, de la stewardese până la agent de îmbarcare sau responsabil de curăţenia aeronavei. Reduceri semnificative se fac şi la taxele plătite de companii către aeroport, acestea fiind mult mai mici, deoarece cursele low-cost se efectuează, de regulă, de pe al doilea aeroport important al ţării, respectiv al oraşului. Decolarea şi aterizarea pe acelaşi aeroport utilizat şi de companiile tradiţionale nu ar permite o diminuare a costurilor cu 6%.
Grad de ocupare sporit şi aeronave cu dotări minime
Companiilor low-cost operează toate zborurile cu cel mult două tipuri diferite de aeronave, cele mai întâlnite fiind Boeing 737 şi Airbus 320. Din acest motiv, numărul inginerilor care se ocupă de mentenanţa aparatelor de zbor poate fi redus semnificativ, la fel şi costurile cu formarea profesională a acestora.
O altă particularitate a aeronavelor este aceea că nu există decât o singură clasă. Desfiin­ţarea clasei business sau a celei „economy plus” a generat un număr mai mare de locuri, deci mai mulţi potenţiali pasageri. Într-un Airbus A-319 există opt locuri business class, 40 economy plus class şi 72 economy class, în timp ce în versiunea dedicată companiilor low-cost sunt 156 locuri, cu 30% mai multe decât în primul exemplu.
Dacă avem în vedere faptul că o companie precum Blue Air sau Wizz Air, primii doi jucători de pe piaţa românească, au un grad de ocupare de circa 80% rezultă că fiecare cursă a celor doi operatori transportă mai mulţi pasageri decât capacitatea maximă a unui avion similar ce aparţine unei companii aeriene tradiţionale. Altfel spus, densitatea sporită a numărului de locuri ajută compania low-cost să-şi reducă costurile cu 16% faţă de un operator obişnuit. În plus, aceste aeronave sunt dotate cu un minim de echipamente de bord, făcându-l mult mai ieftin decât versiunea standard.
Pentru companii precum easyJet, ultimul operator intrat pe piaţa autohtonă, excluderea serviciilor de catering din preţul biletelor şi eliminarea comisioanelor plătite pentru vânzarea biletelor permit economii de peste 15%. Tot pentru reducerea costurilor, operatorii low-cost preferă să decoleze şi să aterizeze la primele ore ale dimineţii sau seara târziu când traficul aerian nu este aglomerat. Majoritatea decolărilor se efectuează dimineaţa în intervalul 07:00 şi 09:00, iar aterizările în jurul orelor 21:00 - 23:00. Una peste alta, diferenţa de costuri între o companie aeriană tradiţională şi una low-cost este de circa 57% în favoarea acesteia din urmă.
Primul operator aerian a transportat anul trecut peste 440.000 de pasageri, în timp ce Wizz Air a înregistrat 250.000 de pasageri, ceea ce la o cotă de piaţă de 42%, respectiv 20%, echivalează cu 1,1 milioane de pasageri numai pe cursele low-cost din şi spre România. Estimările companilor de profil arată că în 2007 toate aceste cifre aproape că se vor dubla. Lipsa serviciilor şi al confortului specific zborurilor clasice nu pare să deranjeze pe nimeni. Potrivit unor date prezentate de compania easyJet, anul trecut, 26% din piaţa transportului aerian a fost deţinută de companiile low-cost, cu aproximativ 5% în plus faţă de piaţa internă. La orizontul anului 2010, o treime din această piaţă va fi low-cost, faţă de doar 1% în 1995 când a pătruns sistemul pe piaţa europeană.
Sursa: Gandul

Nessun commento:

Posta un commento

Posta un commento