Europenii s-au săturat de Rominia

Europenii s-au săturat de Rominia
de Bogdan CHIRIEAC 18 OCTOMBRIE 2007

La 10 luni după ce a fost admisă în UE, europenii s-au săturat până peste cap de România. Ceea ce-i deranjează pe cetăţenii de rând nu este haosul politic de la Bucureşti sau posibila clauză de salvgardare pentru agricultura românească. Marea majoritate a europenilor nu se interesează de felul în care clasa politică de la Bucureşti îşi bate joc de propriul popor. În schimb, lumea e stupefiată de cadoul făcut de România odată cu aderarea la UE: problema nerezolvată a minorităţii rome. Titlul de mai sus nu conţine o greşeală de tipar. Pe Champs Elysées, Oxford Street, Via del Corso sau Kaertner Strasse, cerşetorii cu copii în braţe, hoţii de buzunare, grupurile ameninţătoare puse pe harţă sau cele de spălători de parbrize din intersecţii sunt formate în majoritate din cetăţeni români.
Situaţia devine atât de tensionată încât politicieni locali din Franţa, Italia sau Spania au luat deja poziţie publică faţă de romii care se instalează peste tot şi le oripilează comunităţile prin modul lor de viaţă. Binecunoscute sunt afirmaţiile primarului Romei, Walter Veltroni, care nu s-a sfiit să pună semnul egal între infractori români şi ţigani. În România, simpla nominalizare a etniei acestora este periculoasă. Premierul Tăriceanu a fost chemat să dea cu subsemnatul la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării doar fiindcă a reprodus ceea ce i-au spus premierul Italiei, Romano Prodi, şi primarul Romei, despre cetăţenii români de etnie romă. În acelaşi timp, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, s-a arătat entuziasmat de felul în care România a rezolvat problemele minorităţilor.

Declaraţia s-a făcut la Sibiu, capitală culturală europeană, unde Poettering s-a înţeles perfect cu primarul german Johannis, ales de două mandate, din primul tur, de majoritarii români. România a rezolvat problemele tuturor minorităţilor, mai puţin pe cele ale celei mai importante: minoritatea romă. Problema a fost enunţată la nivel european încă din ´90-´91 de Petre Roman şi după ´97 de Emil Constantinescu. Amândoi au cerut sprijinul Occidentului fiindcă România singură nu avea resurse umane şi materiale pentru a aborda cu succes situaţia. Din nefericire, Vestul a considerat problema ca fiind strict românească. Problemele dificile aşa cum sunt schimbarea mentalităţilor, atât a românilor cât şi a romilor, accesul la educaţie sau sănătatea nu au fost nici măcar atinse.
Acum Europa s-a trezit cu o problemă la fel de grea ca democratizarea Islamului. Minoritatea romă a devenit mult mai violentă în Occident decât este acasă, în România. Barierele lingvistice şi culturale, îndepărtarea de familie şi prieteni, alienarea au acelaşi efect asupra romilor ca şi asupra românilor. S-a creat o spirală periculoasă care în loc să rezolve situaţia o complică şi mai mult. În România, preşedintele ţării numeşte o ziaristă „ţigancă împuţită”. CNCD îl sancţionează. Dar adevărul este că dacă declaraţia sa ar fi ajuns la cunoştinţa publicului român înaintea referendumului din mai, Băs escu ar fi luat mai mult chiar decât cei 75%. În România, termenul de „ţigan” adresat unui român echivalează cu o jignire. Pe marile bulevarde din Europa, termenul de „român” adresat unui european începe să fie echivalent cu o jignire.
Imaginea României în EU s-a deteriorat atât de grav încât Guvernul de la Bucureşti ar trebui să trateze situaţia la fel de serios precum aderarea la UE. Dacă până acum problemele romilor erau doar ale României, nu trebuie dat de înţeles că din acest moment ele sunt numai ale Europei.
Sursa: Gandul.info