Proiect O măsură pentru a-i strânge cu uşa pe rău-platnici
Interzisă vânzarea caselor cu 3 luni restanţă la întreţinere
de Maria MANOLIU 15 OCTOMBRIE 2007
Conform unui proiect al Guvernului, proprietarii, la vânzarea apartamentului, trebuie să facă dovada plăţii la zi a întreţinerii
Interdicţia de vânzare a apartamentului cu restanţe se înscrie de către asociaţia de proprietari şi în Cartea Funciară, iar restanţierul se va trezi cu executorii
Interzisă vânzarea caselor cu 3 luni restanţă la întreţinere
Proprietarii de apartamente cu datorii mai mari de trei luni la întreţinere riscă să ajungă în stradă în plină iarnă. Ministerul Internelor, Reformei şi Administraţiei (MIRA) intenţionează să golească blocurile de restanţieri, luându-le acestora posibilitatea de a îşi vinde singuri apartamentele pentru a-şi achita datoriile. În Bucureşti, deşi n-a început iarna, restanţele populaţiei la RADET se ridică la 25 milioane lei, la care se adaugă penalizări de 18 milioane.
Oricum, potrivit proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007 – privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari – „proprietarii care-şi înstrăinează apartamentele sunt obligaţi ca, la întocmirea formelor de înstrăinare, să facă dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari”.
Cu portăreii la uşă
Mai mult, viitorul act normativ interzice notarilor publici autentificarea actelor de înstrăinare fără o adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. În caz contrar, „actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea acestei obligaţii sunt nule de drept”. Interdicţia de vânzare a unui apartament pentru care proprietarul nu a plătit întreţinerea timp de trei luni se înscrie de către asociaţia de proprietari şi la Cartea Funciară.
Practic, asta înseamnă că, după trei luni de neplată a cotelor de întreţinere, orice proprietar nu-şi mai poate vinde apartamentul. Şi, după ce asociaţia obţine o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu, se poate trezi cu portăreii la uşă pentru a fi executat silit. Până la data fixată pentru executarea silită restanţierul va fi obligat să arate apartamentul oricărei persoane care-i sună la uşă şi se arată interesată să-l cumpere.
Potrivit legii, privilegiul imobiliar al asociaţiei de proprietari are rang prioritar şi operează după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute. Privilegiul imobiliar se va intabula în partea a treia a Cărţii Funciare şi se întinde şi asupra bunurilor mobile ale debitorului. Privilegiul imobiliar se înscrie la cererea preşedintelui asociaţiei, iar cererea se adresează Biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei circumscripţie este situat imobilul. Privilegiul este opozabil celorlalţi creditori numai după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. Executarea silită a restanţierului se va face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Apartamentele datornicilor se vând cu mult sub valoarea de piaţă, iar din preţul obţinut se scad datoriile acumulate până la executarea silită, penalităţile pentru neplata la timp a facturilor, cheltuielile de judecată şi cele cu executarea silită. De cele mai multe ori, sumele datorate sunt mai mari decât preţul obţinut pe apartament, motiv pentru care la licitaţie se scot şi bunurile din casă ale restanţierului.
Toate aceste prevederi există deja stipulate în diverse acte normative. Însă, după aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007, devin obligatorii pentru toate asociaţiile de proprietari. Până pe data de 23 octombrie acest proiect este în dezbatere publică.
Sursa: Gandul.info
Interzisă vânzarea caselor cu 3 luni restanţă la întreţinere
de Maria MANOLIU 15 OCTOMBRIE 2007
Conform unui proiect al Guvernului, proprietarii, la vânzarea apartamentului, trebuie să facă dovada plăţii la zi a întreţinerii
Interdicţia de vânzare a apartamentului cu restanţe se înscrie de către asociaţia de proprietari şi în Cartea Funciară, iar restanţierul se va trezi cu executorii
Interzisă vânzarea caselor cu 3 luni restanţă la întreţinere
Proprietarii de apartamente cu datorii mai mari de trei luni la întreţinere riscă să ajungă în stradă în plină iarnă. Ministerul Internelor, Reformei şi Administraţiei (MIRA) intenţionează să golească blocurile de restanţieri, luându-le acestora posibilitatea de a îşi vinde singuri apartamentele pentru a-şi achita datoriile. În Bucureşti, deşi n-a început iarna, restanţele populaţiei la RADET se ridică la 25 milioane lei, la care se adaugă penalizări de 18 milioane.
Oricum, potrivit proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007 – privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari – „proprietarii care-şi înstrăinează apartamentele sunt obligaţi ca, la întocmirea formelor de înstrăinare, să facă dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari”.
Cu portăreii la uşă
Mai mult, viitorul act normativ interzice notarilor publici autentificarea actelor de înstrăinare fără o adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. În caz contrar, „actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea acestei obligaţii sunt nule de drept”. Interdicţia de vânzare a unui apartament pentru care proprietarul nu a plătit întreţinerea timp de trei luni se înscrie de către asociaţia de proprietari şi la Cartea Funciară.
Practic, asta înseamnă că, după trei luni de neplată a cotelor de întreţinere, orice proprietar nu-şi mai poate vinde apartamentul. Şi, după ce asociaţia obţine o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu, se poate trezi cu portăreii la uşă pentru a fi executat silit. Până la data fixată pentru executarea silită restanţierul va fi obligat să arate apartamentul oricărei persoane care-i sună la uşă şi se arată interesată să-l cumpere.
Potrivit legii, privilegiul imobiliar al asociaţiei de proprietari are rang prioritar şi operează după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute. Privilegiul imobiliar se va intabula în partea a treia a Cărţii Funciare şi se întinde şi asupra bunurilor mobile ale debitorului. Privilegiul imobiliar se înscrie la cererea preşedintelui asociaţiei, iar cererea se adresează Biroului de carte funciară al judecătoriei în a cărei circumscripţie este situat imobilul. Privilegiul este opozabil celorlalţi creditori numai după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. Executarea silită a restanţierului se va face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Apartamentele datornicilor se vând cu mult sub valoarea de piaţă, iar din preţul obţinut se scad datoriile acumulate până la executarea silită, penalităţile pentru neplata la timp a facturilor, cheltuielile de judecată şi cele cu executarea silită. De cele mai multe ori, sumele datorate sunt mai mari decât preţul obţinut pe apartament, motiv pentru care la licitaţie se scot şi bunurile din casă ale restanţierului.
Toate aceste prevederi există deja stipulate în diverse acte normative. Însă, după aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007, devin obligatorii pentru toate asociaţiile de proprietari. Până pe data de 23 octombrie acest proiect este în dezbatere publică.
Sursa: Gandul.info
Post
Nessun commento:
Posta un commento